În Germania, în inima Europei

detasat

Spectacolul jucat aseară, în premieră, la Reactor de creație și experiment a luat naștere în urma proiectului Drama 5 – rezidențe de scriere acordate unor debutanți. Șase autori selecționați au fost invitați timp de o lună la Cluj, unde au dezvoltat alături de Alina Nelega și echipa de la Reactor textele propuse, din care au ieșit 6 piese nou-nouțe, prezentate în sesiuni de lectură la Cărturești. Una dintre ele (care s-a potrivit cel mai bine spațiului de la Reactor și numărului de actori) a fost pusă în scenă aseară, în regia lui Cristian BanDetașat este debutul în dramaturgie al sociologului Alexandra Voivozeanu.

s3Montajul pare să-și propună, în principal, două obiective: să elucideze pentru cei mai puțin loviți de mecanismul detașării ce înseamnă aceasta nu doar ca procedură, ci și ca fenomen social; și în subsidiar, să transmită emoție, să se adreseze simțirii spectatorului, nu doar rațiunii. Ca în orice proiect de teatru social, mai apropiat de zona devised decât de teatrul clasic, responsabilitățile sunt împărțite: prima parte și-o asumă cu precădere autoarea, prezentă în scenă prin intermediul personajului interpretat de Lucia Mărneanu, iar a doua cade în sarcina regizorului Cristian Ban. În realitate, probabil că sarcinile se întrepătrund la fel de colegial precum se și împart, dar de dragul „disecției” să le admitem a fi distincte.

s2Dintr-o discuție cu autoarea am aflat că textul inițial, care se prezenta sub forma unui monolog, a trecut prin transformări ce au dus la conturarea personajelor: Ionuț – samsarul interpretat cu aplomb de Cătălin Filip și muncitoarea detașată Ana – jucată emoționant de Alexandra Caras. Noutatea și totodată curajul spectacolului este că reușește să afirme că „detașarea este un tip de mobilitate reglementat de o legislație slabă la nivel european, într-un context ce creează companii puternice, care-și permit să aleagă între reguli difuze, negociabile la nivel transnațional, și muncitori fragili ale căror drepturi rămân suspendate între țara de unde au plecat și țara unde lucrează”.

s1Acestea sunt, și le tot afli pe parcursul spectacolului, adevăruri pe care limbajul de fag european nu prea le recunoaște. Nici statisticile, afirmă cercetătoarea, nu spun mare lucru despre migrația pentru detașare. Exemplele alese de ea sunt din cele mai dificile meserii pe care românii le practică în Germania (în inima Europei, leitmotivul Anei): în construcții și industria cărnii. Din câte spun statisticile oficiale, majoritatea românilor afectați de modificarea legislației europene privind detașarea lucrează în transporturi, dar așa cum avertizează autoarea, nu există o evidență clară a categoriilor sociale sau a grupelor de vârstă afectate de acest fenomen: știm doar că 5 milioane de români lucrează în străinătate, pentru că le simțim lipsa.

Ceea ce autoarea textului afirmă răspicat, spectacolul regizat de Cristian Ban reușește să prezinte convingător cu ajutorul cei actori, care aduc pe scenă trei personaje reprezentative pentru ceea ce înseamnă munca în Germania. Orice informații ai căuta despre acest subiect, nu prea ai ce să găsești, arată istețul personaj (cercetătoarea) interpretat de Lucia Mărneanu: trebuie să iei trenul și să mergi acolo, la fața locului. Asta reușește să facă spectacolul de la Reactor – îți aduce în față personajele, ca și cum ai fi la fața locului: în Germania, în inima Europei. Cum este posibil ca oamenii să fie exploatați? vorba Anei. Tocmai aici, în Germania, în inima Europei…

– cronică în curs –

DETAȘAT

*************************

De: Alexandra Voivozeanu
Regia și scenografia: Cristian Ban
Cu: Alexandra Caras, Cătălin Filip, Lucia Mărneanu
Grafică: Radu Bogdan
Producător: Reactor de creație și experiment

Foto: Bogdan Botaș

1 thought on “În Germania, în inima Europei

  1. Pingback: Detașarea

Leave a Reply