Faustul lui Tomaz Pandur

faust-5

Regizorul sloven de teatru Tomaz Pandur, unul dintre colaboratorii lui Goran Bregovic, a încetat din viață în acest an (numit și anul Shakespeare) la Skopje, în urma unui atac cardiac, la numai 53 de ani. Tomaz Pandur prezenta în Macedonia din februarie piesa “Regele Lear” de Shakespeare.

faust-3

Punerile sale în scenă avangardiste ale unor piese clasice precum Hamlet, Faust sau Divina Comedie i-au adus regizorului sloven (considerat de Tompa Gábor „poate cel mai important regizor sloven”) celebritatea în Balcani. Faustul său este o interpretare auctorială a marelui poem clasic dramatic și beneficiază de o scenografie de excepție.

Cu largul concurs al surorii sale Livija, care a scris dramaturgia piesei, Tomaž Pandur reinterpretează unul din cele mai mari mituri europene: povestea renascentinstă  a doctorului Faust, bazată pe legenda medievală a omului care își vinde sufletul diavolului.

Reiau din cuvântul-înainte al prietenului său Tompa Gábor, rostit în deschiderea oficială a festivalului Interferențe:

Tomaž a fost preocupat în întreaga sa carieră de Faust. El îmi spunea: și când nu pot regiza, tot Faust regizez. Am văzut primul lui Faust în 1990 la Maribor, și l-am revăzut pe Tomaž după 25 de ani tot la Maribor cu mare bucurie, am făcut planuri de colaborări iar printre ele era și această promisiune de aducere a Faust-ului la Cluj. Spectacolul din seara aceasta este, astfel, și un omagiu adus unui regizor important al scenei europene, la prima apariție pe scena românească, spectacol prin care opera lui va rămâne printre noi…

Reinterpretarea contemporană a mitului faustian pleacă de la sentimentul de alienare specific omului modern, ca și a nevoii de înțelegere (pe sine însuși, ca și) a lumii sale în context universal. Folosind alchimia teatrului (această punte peste insula străinătății, cum îl numea Tompa Gábor), Tomaž Pandur transpune legenda faustiană într-o atmosferă emoțională contemporană, în cadrul căreia el construiește propria poetică.

Dincolo de lupta eternă împotriva răului care pervertește totul (Mefisto fiind portretizat cu întreg „neamul” său de ajutoare), atenția regizorului sloven cade pe dorința intelectualului pentru lucrurile simple, dar imposibil de atins pentru el: familie, dragoste, tinerețe, frumusețe.

faust6

Doar prin intrarea (cu ajutorul magiei) în sferele cosmice, Faust are iluzia unui moment în care trăiește împlinirea, descoperind iubirea, autoritatea și puterea, dar în cele din urmă contractul de sânge semnat cu Mefisto îl aduce înapoi în singurătatea lui, meditând la bătrânețe și la puținătatea vieții.

Cât despre întrebările pe care le mai poate ridica spectatorului contemporan Faust-ul sloven, ele nu se rezumă doar la actualitatea mitului, ci mai mult: în ce măsură a progresat conștiința europeană din acel moment, când intelectualii își puneau problema înlocuirii religiei cu magia, erosul ori alchimia? Imagini © Mihaela Marin

Leave a Reply