Interferență cu noaptea minții

m10

Orbirea și nebunia

“Orbirea și nebunia sunt cele două fețe ale nopții!” declară Bufonul, purtătorul de cuvânt al adevărului. Noaptea este universală și se află în fiecare dintre noi, așteptând să erupă atunci când toate lumânările și felinarele sunt stinse. Dacă în concepția celtică despre timp, noaptea este începutul zilei, în spectacolul „În inima nopții: Episodul Lear”, regizorul Gavriil Pinte, alături de George Banu și Monique Borie creează o buclă temporală cutremurătoare în care mintea este supusă propriului întuneric, pentru ca, în final, o ultimă scânteie muribundă a adevărului să ne ofere nouă, spectatorilor, un răsărit.

O cursă de rafting

m4Într-o hală industrială dezafectată se află spațiul neconvențional în care acest spectacol de o forță surprinzătoare își revendică dreptul de a anunța: Aveți în fața voastră noaptea minții!  Cu toate că de această dată nu s-a jucat în aer liber precum e obiceiul la Oradea, scena a debordat de oxigen. Fiecare personaj, replică și simbol este exact unde ar trebui să fie în așa fel încât publicul să se simtă condus de un profesionist într-o cursă de rafting. Paradoxul face ca valurile învolburate să fie, concomitent, limpezi. Spectacolul impresionează emoțional și intelectual provocând prin multitudinea de simboluri originale și rafinate. Declarațiile de dragoste ale surorilor mari adresate tatălui care deține puterea sunt sugerate de interpretarea mimată anume strident de muzică barocă. Răul este transformat în concret și „gătit” cu sânge scurs din microfon. Furtuna care însoțește disperarea Regelui Lear este apa scursă din vase găurite de metal ținute de Goneril și Regan. Iar lista continuă…

O echipă care trăiește

m2Spectacolul este o experiență inedită de-a lungul căreia nu descoperim personaje, ci oameni. Jocul actorilor este veritabil, reușind să ne absoarbă într-un univers de o realitate incontestabilă. Mirela Lupu este Bufonul care îl însoțește pe Lear în Noaptea Erorii. Actrița se identifică în totalitate cu personajul, transformându-l într-o prezență substanțială și echilibrată care, printr-o sensibilitatea aparte, devine puntea de legătură dintre întuneric și lumină. Șerban Borda, în rolul Regelui Lear străin de sine și de adevăr, aduce la viață nebunia ingenuă, revelând prin sine fiecare etapă a nopții. Se remarcă prin emoție în momentul în care, apropiindu-se de paroxismul disperării, Lear își blestemă fiicele pentru nerecunoștință și trădare.

m9De asemenea, înfiorează prin umorul tragic din jocul judecății. Anda Tămășanu (Regan) și Angela Tanko (Goneril) înfățișează abil viclenia și perversitatea absolută, evidențiindu-se prin pantomima sugestivă a complotului împotriva regelui. Georgia Căprărin oferă Cordeliei aura unei ființe angelice care așteaptă în tăcere la marginea nopții. Ciprian Ciuciu este Edgar care, trădat de frate și alungat de tată, devine Tom Nebunul. Actorul aduce la suprafață tulburătoarea neputință a celor care își ascund durerea interioară în spatele unor aparențe. Prestația lui Alin Stanciu în rolul maleficului Edmund, este deosebit de convingătoare, cu precădere în momentul în care acesta îi manipulează pe Edgar și Gloucester.

m3Sebastian Lupu îl interpretează pe Kent, cel ce a fost cândva mâna dreaptă a regelui, înzestrând personajul cu o naturalețe surprinzătoare și o prezență de spirit neîntreruptă.

Gloucester, tatăl măcinat de culpabilitate căreia i se ia vederea drept pedeapsă, devine în mâinile actorului George Voinese un personaj luminos, care îmbrățișează fatalitatea.

Cei doi intendenți, George Dometi și Vali V. Popescu rămân ancorați în lumea creată de spectacol, cu atenția mereu trează. Fiecare personaj este minuțios construit, astfel încât să emane prin fiecare por povestea care l-a aruncat în valurile declinului sau ale renașterii.

Calea ferată

m5Scenografia Roxanei Ionescu este semnătura unui adevărat profesionist.

O cale ferată către străfundurile nopții își deschide uneori pântecele ca să-și primească drumeții care înaintează, cu privirile plecate, spre alte meleaguri ale conștiinței.

Costumele personajelor sugerează unitatea lumii căreia îi aparțin, definindu-se prin simplitate, semnificație și eleganță.

Astfel, impactul vizual este uluitor: avem în față un univers de sine stătător.

 

Vorbim deci despre „În inima nopții – Episodul Lear”

inima4„Episodul Lear” este cel de-al doilea episod din ciclul „În inima nopții”, un proiect deosebit care își propune explorarea nopților shakespeariene. Piesa de teatru „Regele Lear” a fost concentrată în replicile-cheie, fiind îmbogățită cu inserții de George Banu și Monique Borie, sub bagheta regizorului Gavriil Pinte. Premiera oficială a spectacolului a avut loc la Craiova, în data 22 aprilie, în cadrul Festivalului Internațional Shakespeare, impresionând critici de pe tot mapamondul.

Este, într-adevăr, o producție mai mult decât reușită a Teatrului Regina Maria, care s-a remarcat de curând și în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe 2016.

„Teatrul luptă cu spaimele iscate de întuneric. El e un remediu contra temerilor ivite din beznă. Facem teatru în plină noapte de teama Nopții însăși. Și, totodată, din dorința de a uita rătăcirile zilei. Jucăm ca să ne salvăm! De noapte, de zi! Mereu și pentru totdeauna, la răscruce!”- George Banu.

Leave a Reply